Impresii de călătorie (25) - Budapesta II

Așa cum spuneam într-o postare anterioară, am descoperit Budapesta pe rând de-a lungul a mai multor vizite în capitala Ungariei. Nu am fost într-un sejur prelungit, nici măcar într-un city-breack, așa cum aveam să descoper alte orașe. Budapesta mi s-a descoperit pe rând, cu fiecare vizită am mai văzut câte ceva. Poate tocmai de aceea, de fiecare dată mi s-a părut la fel de frumoasă.

După scurta ședere din februarie 2006, când am dat o raită pe cheiul Dunării traversând-o de două ori pe cele două poduri Margit și Lanchid, am revenit în Budapesta în martie 2007. Pe atunci lucram la Inspectoratul Școlar Județean Sălaj și împreună cu colegii inspectori, am efectuat o vizită de 2 zile în Ungaria, la invitația unui secretar de stat din ministerul agriculturii de la Budapesta. Acesta era prieten cu unul dintre colegii noștri, așa că ne-a facilitat accesul la unele obiective. Pretextul vizitei a fost expoziția Van Gogh de la Muzeul Artelor Frumoase din Budapesta (Szépmüvészeti Müzeum).

Era un eveniment deosebit, chiar și pentru Budapesta. La aniversarea a 100 de ani de existență a muzeului, expoziția Van Goch a fost una impresionantă, fiind expuse nu mai puțin de 80 de lucrări ale maestrului. Pentru expoziție au fost împrumutate lucrări semnate Van Gogh de la celebre muzee ale lumii: Muzeul ”Van Gogh” Amsterdam, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Metropolitan New York, Galeria Națională Washington și multe altele. A fost pentru prima dată când am avut ocazia să văd pe viu lucrări semnate de celebrul pictor. Nu am să uit vreodată celebrul tablou ”Floarea Soarelui” din 1888 sau nu mai puțin celebrele și valoroasele ”Stelele Nopții” din 1885 sau ”Iriși” din 1890. Desigur, colecția a fost impresionantă, păcat că  nu am reușit să facem poze, din motive lesne de înțeles fotografiatul era interzis. M-am mulțumit doar cu câteva reproduceri tip cărți poștale achiziționate de la shop-ul de la ieșire.

Cărți poștale cu reproduceri de Van Gogh

Clădirea Muzeului este de asemenea impresionantă. Construită în stil neoclasic inspirat de imaginea unui templu antic și a unui palat renascentist, a fost inaugurat în anul 1906 de către însuși împăratul Franz Josef. Muzeul are colecții permanente valoroase, aici găsindu-se opere semnate de Rafael, da Vinci, Dürer, El Greco, Velasquez, Goya, Manet, Cézane, Picasso ca să-i amintim doar pe cei mai de seamă pictori.

Muzeul Artelor Frumoase - Budapesta

Muzeul Artelor Frumoase este situat în Piața Eroilor (Hősök tere). Este din punctul meu de vedere cea mai frumoasă piața din Budapesta, datorită grandiosului monument de aici. Este vorba despre Memorialul Mileniului finalizat în anul 1896. În mijlocul pieței se află un obelisc ce are în vârf statuia Arhanghelului Gabriel având în mâna dreaptă coroana Sfântului Ștefan și în mâna stângă crucea dublă. La baza obeliscului se află statuile celor șapte căpetenii de trib care au fondat în secolul IX regatul maghiar. În spatele obeliscului, pe două galerii semicirculare se află câte șapte statui ale regilor și conducătorilor maghiari de la Ștefan I până la Kossuth Lajos. Printre statui se află și cele ale lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Din anul 2002, Memorialul Mileniului și Bulevardul Andrássy sunt parte a Patrimoniului Mondial UNESCO.

Memorialul Mileniului

După vizita la muzeu, a urmat alta la fel de interesantă. Prin amabilitatea acelui secretar de stat de care spuneam, am vizitat Parlamentul. Fiind o vizită privată, am fost lăsați să aruncăm o privire asupra sălii Camerei Deputaților și a Miniștrilor. Impresionează eleganța și somptuozitatea acesteia ca de altfel a întregului edificiu. Impunătoarea clădire, ce poate rivaliza ca frumusețe cu orice altă clădire din lume este opera arhitectului Imre Steindl fiind construită în stil neogotic englez. Se regăsesc și alte stiluri arhitectonice cum ar fi barocul sau cel renascentist francez. Construirea palatului a început în 1885 și a durat până în 1904.  Cu dimensiuni impresionante, având 268 de metri lungime, 123 de metri lățime și 96 de metri înălțime este cea mai înaltă clădire din Budapesta. Există o lege specială care limitează înălțimea oricărei clădiri astfel încât aceasta să nu depășească înălțimea Parlamentului.

Parlamentul Ungar

Macheta Parlamentului Ungar

Parlamentul Ungar - interior

Camera deputaților și a miniștrilor

Față în față cu clădirea Parlamentului se află alte două clădiri impunătoare. Una dintre ele este clădirea ce adăpostește din 1975 Muzeul de Etnografie și în care a funcționat până la acea dată Ministerul de Justiției. Clădirea a fost finalizată în 1896 cu ocazia festivităților ce aniversau 1000 de ani de existență a Ungariei. Construită în stil  antic roman, clădirea are fațada principală de 125 de metri lungime. Este opera arhitectului Alajos Hauszmann. Deasupra porticului principal, există statui alegorice ce duc cu gândul spre actul de justiție. În zona centrală se află un grup statuar ce reprezintă un car tras de trei cai, opera sculptorului Károly Senyei. Interesant este faptul că cele două statui aflate de o parte și de alta a carului, sunt opera lui Fadrusz János – nimeni altul decât autorul celebrelor statui ale lui Wesselényi din Zalău și a lui Matei Corvin din Cluj-Napoca.

Muzeul de Etnografie

A urmat o vizită la Ministerul Agriculturii, situat în clădirea alăturată și care are în față o statuie a unui țăran cu piciorele goale, cu coasa în spinare și ulciorul de apă în mână. Privește mândru spre clădirea Parlamentului de peste drum. La parterul clădirii există o galerie decorată cu diverse busturi ale personalităților maghiare din domeniul botanicii și al zootehniei. Aici ne-am adăpostit de ploaia rece ce a început să cadă peste oraș. Îmi amintesc cu câtă atenție am ascultat poveștile colegului nostru Laci, care ne spunea ce știa și el despre acele locuri.

statuie în fața Ministerului Agriculturii

Colț cu această clădire, se află un grup statuar  ce-l reprezintă pe fostul prim ministru maghiar Nagy Imre din timpul revoltei din 1956. Este cel care a negociat cu rușii care invadaseră țara să înnăbușe revolta maghiară. Deși a fost un lider comunist, vederile lui reformatoare l-au transformat într-un erou național. În tumultul evenimentelor, denunțând invazia sovietică a vrut să se refugieze la ambasada iugoslavă dar a fost răpit și deportat în România la Snagov. Într-o postură demnă, cu o figură sobră, Nagy Imre stă la mijlocul unui pod peste un mic iaz, cu privirea îndreptată spre Parlament. În jurul grupului statuar se află un mic părculeț cu bănci, unde te poți odihni la umbra pomilor. Ne-am făcut câteva poze lângă statuie.

statuia lui Nagy Imre 

Nu puteam să plec din Budapesta fără să arunc o privire Dunării, așa că i-am lăsat pe colegi să povestească în galeria Ministerului Agriculturii și am dat o fugă până pe cheiul Dunării. Chiar dacă nici de data aceasta nu am stat mai mult de o zi în Budapesta, am avut șansa să vizitez locuri noi pe care aveam să le revăd cu ocazia următoarelor vizite.