Foto travel: Sărbătorind Hanuka alături de evreii din Sălaj

În timp ce creștinii din toată lumea, indiferent de confesiune, se pregătesc de marea sărbătoare a Nașterii Domnului - Crăciunul, evreii au și ei o sărbătoare ce se suprapune în acest an aproape perfect peste cea a Crăciunului. Este vorba de Hanuka, o sărbătoare a luminii, o sărbătoare veselă în calendarul religios iudaic. Întotdeauna am fost atras de cultura și tradițiile minorităților, fie ele etnice sau religioase. Nu putem conviețui pașnic împreună, decât dacă ne cunoaștem tradițiile, obiceiurile, sărbătorile. Și dacă învățăm să le respectăm. Tocmai de aceea, am acceptat cu mare plăcere invitația de a participa alături de prietenii mei evrei la sărbătoarea Hanuka, desfășurată la Șimleu Silvaniei.

Reînființarea unei comunități

Am scris chiar și aici pe blog despre evreii din Sălaj, despre cimitirele evreiești (un articol despre cimitirul din Jibou), despre efortul lor de a se constitui într-o comunitate. Poate puțini știu că termenul de ”comunitate” este folosit pentru a desemna forma lor de organizare juridică. Tocmai de aceea, organizația reprezentativă la nivelul întregii țări se numește Federația Comunităților Evreilor din România (F.C.E.R.). Vorbim de evreii care sunt adepți ai cultului mozaic, căci există și la evrei, ca de altfel la toate etniile, diferite ramuri, diferite forme de exprimare religioasă.

Monument din cimitirul evreiesc Jibou, ridicat în memoria evreilor deportați din Sălaj

În județul Sălaj a existat înainte de cel de-al Doilea Război Mondial o comunitate evreiască puternică și prosperă. Conform recensământului din 1930, în Sălajul istoric (județ ce se întindea până la granița cu Ungaria) trăiau 343.347 de locuitori dintre care 3,9% erau evrei. În mediul urban, dintre cei peste 31.8300 de locuitori 13,4% erau evrei. Conform aceluiași recensământ în fostul județ Someș (a cărui teritoriu se regăsește azi în județele Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița Năsăud) trăiau 219.335 locuitori dintre care 20,1% se declarau evrei.

Din păcate, Holocaustul a atins și acest colț de țară, e suficient să amintim de ghetoul de la Cehei (lângă Șimleu Silvaniei) – unul dintre cele mai brutale din Transilvania de Nord. Holocaustul și valul de emigrări din anii comunismului, aproape că au desființat o comunitate, altădată numeroasă. Puținii evrei care au rămas, au fost afiliați comunităților din Oradea, Satu Mare sau Cluj.

Cimitirul evreiesc din Zalău

Acum, în 2014 când se comemorează 70 de ani de la ghetoizarea evreilor și transportul acestora cu ”trenurile morții” spre lagărele de exterminare nazistă, în Sălaj renaște din propria-i cenușă o comunitate evreiască. O comunitate, care este cea mai mică din țară, dar care însă are planuri mari. O comunitate care dorește să-și ia viitorul în propriile mâini pentru ca tinerii să nu-și uite rădăcinile, să nu-și uite tradițiile și cultura iudaică. Totul a fost posibil datorită perseverenței președintelui tinerei comunități, domnul Dan Has. A fost suficient de insistent astfel încât a convins F.C.E.R să re-înființeze după mai bine de 70 de ani comunitatea de la Zalău - Sălaj.

Calendarul Evreiesc

Recunosc, nu cunosc semnificația tuturor sărbătorilor evreiești. Nici nu am cum, fiind de altă religie și etnie. Însă, așa cum am mai spus, nu poți cunoaște un grup etnic, o minoritate fără să-i cunoști și să-i respecți tradițiile, sărbătorile. Calendarul religios iudaic este diferit de al celor mai mulți dintre noi. La fel și cel civil. Este un calendar lunisolar - care se bazează atât pe ciclurile lunii cât și pe cele ale soarelui. Contrastează cu calendarul gregorian (cel pe care-l folosim noi) care este doar solar dar și de cel musulman care este doar lunar.

Chiar dacă, din rațiuni economice este folosit calendarul civil internațional, evreii au un calendar aparte al lor, la fel ca și alte popoare. Calendarul evreiesc (Luah) are 12 luni numite astfel: Tișrei (30 zile), Heșvan (29 zile), Kislev (30 zile), Tevet (29 zile), Șvat (30 zile), Adar (29 zile), Nisan (30 zile), Iyar (29 zile), Sivan (30 zile), Tamuz (29 zile), Av (30 zile) și Elul (29 zile).

Anul Nou evreiesc (numit Roș Hașana) a fost în acest an pe 25-26 septembrie 2014. Suntem în al 5775 -lea an, socotit după tradiția ebraică de la crearea primului om, a lui Adam. De la sfârșitul lunii septembrie, până la finalul anului 2014, marile sărbători evreiești au fost: Roș Hașana - Anul Nou Evreiesc (26-26 septembrie), Iom Kipur - ziua Ispășirii (4 octombrie), Sucot - sărbătoarea corturilor (9-15 octombrie) și Hanuka - sărbătoarea luminilor (17-24 decembrie). În anul calendaristic 2015, cele mai importante sărbători evreiești sunt: Purim (5 martie), Pesah - Paștele evreiesc (4-11 aprilie) și Șavuot (24-25 mai). Un calendar evreiesc având corespondent în calendarul gregorian poate fi vizualizat aici.

calendare evreiești (luah)

Hanuka - Sărbătoarea Luminilor

Înainte de a prezenta modul în care evreii sărbătoresc Hanuka, se impune o scurtă introducere istorică. În secolele II-I î.Hr. Iudeea era sub ocupația eleno-siriană a dinastiei seleucizilor. Asupritorii vroiau să-i determine pe evrei să renunțe la religia lor, mergând până acolo încât au pângărit Templul Sfânt de la Ierusalim. Se întâmpla pe vremea regelui seleucid Antiohus Epifanes al IV-lea. Evreii s-au răsculat la îndemnul preotului Matitiahu din Modiin, care împreună cu cei cinci fii ai săi, mavabeii, a dat în anul 167 î.Hr. semnalul răscoalei. Macabeii au adunat în jur de 6000 de răsculați care au reușit imposibilul, să învingă armatele lui Antiohus Epifanes.

O Menorah și o Hanukia

Când Iehuda Macabeul, conducătorul revoltei, recucerește Iarusalimul, el începe să purifice Templul. În timpul acțiunilor de curățire a Templului, macabeii descoperă într-un ungher, un singur vas cu untdelemn pur, sigilat, care a scăpat de profanare. Uleiul din vas ajungea doar pentru o zi. Aici intervine Dumnezeu care printr-o minune, face ca uleiul din candele să ajungă pentru opt zile, timp suficient pentru ca între timp să fie prelucrată o cantitate de ulei necesară pentru a păstra aprinsă candela din Templu.

Macabeii - pictură de Wojciech Stattler, Muzeul de Artă din Cracovia. Sursa foto: wikipedia.com

Minunea de Hanuka, de aici și denumirea de Sărbătoare a Luminilor (Hag ha-Urim) este perpetuată peste secole de evrei, printr-un ritual ce durează 8 zile și în care, în fiecare dintre aceste zile se aprind, progresiv, câte o lumânare. De Hanuka se folosește o menora (menorah = sfeșnic cu 6 brațe, devenit simbol al iudaismului) specială, numită hanukie. Hanukia are 8 brațe, câte patru de fiecare parte, plus brațul din mijloc în care se așează lumânarea cu care se aprind celelalte opt lumânări numite shamash.

Hanukia - menora de Hanuka

Hanuka în Sălaj

Sărbătoarea de Hanuka 5775 are o dublă semnificație pentru evreii sălăjeni. Asta pentru că pe de o parte este reamintit miracolul de Hanuka, minunea Dumnezeiască care a făcut ca lumina din Templu să nu se stingă. Pe de altă parte, păstrând proporțiile desigur, un nou miracol s-a produs. Comunitatea Evreilor din Zalău - Sălaj a fost reînființată.

Elemente de arhitectură iudaică în Sinagoga din Șimleu Silvaniei

Evenimentul a fost marcat la Șimleu Silvaniei, acolo unde există singura Sinagogă din județ. În data de 18 decembrie 2014, în prezența membrilor comunității evreilor din Sălaj, Satu Mare, Oradea și București, a oficialităților locale din Șimleu Silvaniei și Zalău, domnul dr. Aurel Vainer - președinte al F.C.E.R și deputat în Parlamentul României, a înmânat în mod solemn o hanukia ca simbol al renaşterii comunităţii sălăjene. ”Vivat, Crescet, Flores - Să trăiască, să crească și să înflorească comunitatea evreilor din Sălaj” - a fost urarea președintelui F.C.E.R pentru sălăjeni.

Dan Has - președintele comunității evreilor din Sălaj și dr. Aurel Vainer - președintele FCER

Hanukia - cadoul președintelui FCER pentru comunitatea din Sălaj

La eveniment au participat domnul Septimiu Ţurcaş - primarul orașului Șimleu Silvaniei, domnul Radu Căpîlnașiu - primarul Municipiului Zalău, domnul Daniel Stejerean - directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, rabinii Zvika Kfir (rabin de Brașov, Timișoara și Sălaj) și Shraia Kav (rabin de Transilvania). Alături de ei, evrei și ne-evrei au asistat la momentul solemn al aprinderii candelelor de Hanuka, urmat de cel al împărțirii darurilor pentru copii. Nu au lipsit cântecele și dansul, manifestări specifice sărbătorilor evreiești sau masa festivă la care au fost invitați toți cei prezenți.

Dan Has și rabinul Transilvaniei Shraia Kav

Dan Has alături de rabinul Zvika Kfir

Primarul orașului Șimleu Silvanei

Radu Căpîlnașiu - primarul municipiului Zalău

Trebuie menționat faptul că majoritatea sărbătorilor evreiești (cu excepția celei de Iom Kipur) sunt sărbători vesele, așa că nu trebuie să vă mirați dacă veți vedea evrei cântând și dansând de bucurie. De data aceasta bucuria evreilor sălăjeni este mare, au pentru prima dată după 70 de ani o comunitate cu drepturi depline.